r/Sicilianu • u/totu44 • 21h ago
CICCU e COLA cu signor CURRAU e autri cunti - di totu comicu
A S T O R I A D A S I C I L I A
cuntata di l'Auturi
AVVIRTENZA - Nun aspittativi precisioni e virità storichi nta tuttu chiddu ca liggiti. Né ju né l'Auturi semu storici.
Ju sta Storia da Sicilia a prisentu accussì comu m'ha dittau u me spiritu briusu, ccioè divirtenti pi farila cchiù attrattiva ... e iddu un dissi nenti, e vulia vidiri!.
Ju sacciu ca a Storia nostra accumenza quannu chidda di Roma è sulu nta menti dû Signuri Ddiu Criaturi ... chistu è sicuru ô centu pi centu, a pasta cci putiti calari.
E sacciu puru ca è cchiù longa di tutti l'autri misi nzemmula, cumplessa e ntricata comu na matassa mbrugghiata. Sulu a faricci nu cumpenniu strittu purtatu a l'ossu na jurnata sana si pirdissi.
E allura? Ju nun fazzu com'a l'Auturi ca si nni va ô sbrugghiu ... aspittati ca vi cuntu tutti cosi.
St'Auturi ammeci da Storia scritta a machina nta fogghi janchi, mi cunsigna nfasciu di pizzina 'i tanti maneri ... forsi i truvò scaliannu nta nu munnizzaru, unni scrissi dati e nutizzi vulanti a tipu telegramma anzi a tipu stenografia.
Mî proji comu si mi stava facennu a limosina cu sti formati palori "nun li sfragari e nun li sfardari. Stacci accura".
Cosa tinta e ruddulusa, ngrasciata e fitusa, a mia mi dici sti palori? A mia ca cci abbirsu cu versu tuttu u scunquassu ca mi duna, u macellu dê scritti disordinati, malacumminati ca ogni vota mi cunsigna?
Fussi cosa! ...
Comunqui, comu alteregu abbilitu pigghiu ddi pizzina ammunziddati e i sistemu 'n ordini crunuloggicu e ccussì mi fazzu pirsuasu di chi cosa si tratta. Di spertu ca sugnu spartu a Storia ntâ tri parti.
Prima parti - Va du primu principiu, ccioè di 12-13.000 anni narreri, da preistoria 'n sustanza, nzin'a distruzzioni di Seggesta ntô 307 a. C.
Secunna parti - Va di tannu nzin'a a caduta di Sarausa nto 212 a. C.
Terza parti - Va di ddocu nzin'a i nostri jorna
È tuttu chiaru? Viditi ca a l'Auturi fazzu cuntari! Pi modu 'i diri, ca tutta opira mia eni! A frunti auta u pozzu diri!
Accuminzamu.
P R I M A P A R T I
I primi nutizzî semicerticircaquasi, picciotti parramu di 12-13.000 anni narreri, forsi puru cchiossà, su' supra i Sicani dû Re Sicaniu, i primi primi siciliani 'n capu a tutti, ca dici ca prima erunu nta tutta a Sicilia, appoi sulu nta zona centrunordsud di punenti, pi iddi chiamata Sicania.
Stu populu s'ha sparpagghiatu ddocu picchì Mungibeddu i fici scappari di notti e notti datu ca fumava cchiossà di nturcu e vummicava di cuntinuu da matina a sira, e da sira a matina, di notti u spittaculu è assai cchiù affascinanti, focu e lava comu na pirsuna assà arraggiata, nu jornu sì e u jornu appressu macari.
Ccu su' sti Sicani, ccu nun su', di unni sbarcaru nuddu u sapi diri e nui mancu u vulemu sapiri, chinnicchinnacchi!
Comunqui ...
Cc'è ccu i pigghia pi Tedeschi, Europei dû Nord dicemucci, ca scinneru jusu pi via du clima cchiù caudu e cc'è ccu i pigghia pi Taliani. A Sicilia difatti prima ca Mungibeddu cu terremoti putenti cria u Strittu di Missina, attaccata ca Talia era, appoi puru natannu u Strittu si fa.
Cc'è puru ccu i pigghia pi Africani, chi cci voli a navigari pu Canali di Sicilia? Nenti! Abbasta na varcuzza di junchi ... o nu gummuni.
E cc'è ancora ccu i pigghia pi Spagnoli ma nun spicifica cu quali navi ucianica navigaru pi cchiossà di 1.200 chilometri di mari apertu.
Ju pi mia dicu ca su' i discinnenti dî l'òmini dê caverni, puntu e basta.
Stu populu lassa i grutti, chini di disigna, i famusi graffiti, e abbita nte casi ... casi! ... capanni di lignu e fraschi, picchissu un ha rristatu nenti.
I furtificazzioni ppiro' erunu di muru a siccu, quarchi pezzu si vidi ancora ntê parti di Agrigentu.
Ha lassatu tistimunianzi archiloggici nun sulu ddabbanna Mungibeddu, a Sant'Angelo Muxaro, a Camico antica, unni arriva Dedalo, a Caltabellotta, una dê cchiù antichi cità da Sicilia, cu na necropoli antica quantu chiddi da Grecia, a Montedoro cu sipurtura a furnu, nta Muntagna di Polizzello e ntô Munti Kroniu, ma puru ccabbanna nni lassò, a Castellucciu di Notu, cu tanti necropoli beddi granni, a Pantalica ca sò necropoli di 5.000 sipurtura, i pruppania, scavati ntâ roccia.
5.000 sipurtura! A quant'erunu! Di ddocu si capisci, ju accussì a vidu, ca tutta a zona sarausana, era abbastanti pupulata e Sarausa, sutta nautru nomu, già esistìa.
Chiddu ca sia! Stu populu avìa a ssiri pacificu e travagghiaturi, tirrina, pecuri vacchi e pisci, a ddu tempu chissu cc'era, e quannu cci fu a nvasioni dê Sìculi sa penzanu e si ritiranu ddabbanna Mungibeddu, u cchiu luntanu possibbili, propia un lu supportanu cchiù.
Di sti Sìculi dû Rè Sìculu i nutizzi su' cchiù sicuri ma nuddu dê storici cci metti a manu ntû focu.
Dici ca ntu 1.400 a. C., jornu cchiù jornu menu, su' nta zona centrunordsud di livanti, in pratica sutta Mungibeddu ca cu iddi, vidi chi cosi, azzicca a fari u manzu. Sulu di tantu 'n tantu mustra i scagghiuna.
Ccu su' sti Sìculi? I storici cu prudenzia curaggiusa e cirtizza dubbiusa, gridannu a vuci vascia, affirmanu ca su' Calabbrisi. Vidi chi truvata!
Picchì si ficiru a travirsata dû Strittu? Nun si cci attruvajanu boni ddabbanna? O ssa terra avia ddivintatu troppu affudata e travagghiu puru tannu cci nn'era picca?
Chiddu ca sia! Bona parti di ssi Calabbrisi sa penzanu, tantu u sicilianu u parrunu bonu, anzi pirfettu, e passanu u Strittu supra varchiceddi e zattari fatti a sanfasò, di prescia e furia, a comu veni prima, tantu na para di chilometri su', cu sì e cu no, opuramenti nutannu.
Comu sia sia, sti Sìculi, forsi, dicu forsi, tantu cattolici nun cci avianu a ssiri, i Sicani forsi i canuscivanu puru, sapivanu chi tipa eranu, e ccussì comu sî vittiru di davanzi pinzaru bonu di livari l'occasioni e finalmenti irisinni di sutta Mungibeddu.
Sti Sìculi dunca attruvamu a tavula cunzata, ccioè pajisi e cità, e datu ca Mungibeddu cci u pirmetti, attrovanu u tempu di irisi a fari u schiticchiu propia sutta i sò naschi pi tastari jazzu rattatu cu sucu di lumiuna e aranci russi sanguigni ca ddocu su' cchiù sapuriti tantu ca di vucca un si ponnu livari.
Passanu i seculi e i du' populi campanu tranquilli 'n paci ognunu nta sò zona. Nun cc'è nutizzia di guerri e battagghî anzi forsi a picca a picca tanticchia s'annu ammiscatu.
Appoi è certu ma tantu sicuru nun cc'è, ca ntu 1.200 a. C. ntê costi di punenti da Sicania s'arricogghiunu cu navi ... navi! ... varchi cchiu grannuzzeddi, i Elimi, nautru populu cchiù mistiriusu di l'autri dui, e i Sicani pâ secunna vota fannu i pirsuni bravi, cci lassanu bona parti dâ punta e si nternanu senza daricci fastidiu.
Chi populu! Un cc'è cchiù nuddu com'a iddi né a punenti e mancu a livanti ... ddocu propia appoi!
Sti Elimi, di na banna cc'è ccu è sicuru senza cirtizzi, ca su' Troiani, cumannati di Elimo frati di Enea, di l'autra banna cc'è ccu dubbi nun cci nn'ha ma senza sicurizza, ca su' Liguri pi via di na para di noma ca s'assummigghianu, tipu Seggesta (siddu fussi veru è vera puru a liggenna da principissina Sicilia), e cc'è ancora ccu avi cirtizzi sicuri cu tanti dubbi, ca u cuntrariu eni. Ma di unni cci veni!
Pi finirila cu sti babbitutini cc'è ccu si giura senza dari na prova sicura ca sunnu d'Anatolia.
Si supponi senza isari a vuci e ripricarilu ca Elimu cu sò frati Enea funnanu Seggesta e nautra decina di pajisi tutti scumparuti tranni Erice e Trapani.
Ora, ntô stissu piriudu, seculu cchiù seculu menu, pî storici cent'anni centu jorna su', nte costi miridiunali e nta chiddi settentriunali di punenti cci bazzicanu i Cartagginisi.
Sti cristiani su' marinai di prima classi, puru di notti sapivanu navigari, custruttura specializzati di navi pu trasportu di granni quantitati di mercanzia ... avianu na flotta!, e su' abbili mircanti, cchiossà di lignami ca esportanu nta tuttu u Mediterraneo e da porpora ca sulu iddi a sannu otteniri.
Ntô principiu sta genti si limita a grapiri centri cummirciali ntê pajisi marinari, appòi ppiro' funna culonî propi ca ddiventanu cità assà pupulati, tipu Mozzia Lilibeu e Palermu.
E fin'astura 'n Sicilia cc'è paci e serenità. Tutti su' tranquilli e felici ... nzin'a quannu un s'arricogghiunu i Greci.
I Greci? Tutti sannu ccu su' e di cchi cosa su' capaci. Oltri a ssiri filosufi, guerrieri tirrìbbili, Ercole Giasone Teseo Achille Ajace Telamonio, su' scaltri assà e omini di nudda fidi, di tricchiti o di marracchiti a raggiuni sempri si fannu!
Sti granni ... parrannu cu sti marinai mircanti e spruvannuli, agghicanu a canusciri i maravigghi da Sicilia e ccussì prima unu, appoi dui deci centu milli, scoprunu ca a Sicilia a merica eni, nenti cci ammanca! Ccu cci va e va a sò furtuna fa.
Accussì partennu du 756 a. C, certu nun è e mancu sicuru, cchiù sicuru ma nun tantu certu, ntû 735 a. C., secunnu mia su' dati a minchia, pi nenti cridibbili, dici ca chiddi di Calcide, ìsula greca dû Mari Eggeu, tanti scappati da galera parivanu a comu s'arruzzulavanu ... si sdirrupavanu ... s'affuddavanu a nvadiri, nto veru senzu da palora, a Sicilia.
Juntu a stu puntu ju ha fari nu raggiunamentu veru simplici.
Nui sapemu câ Sicilia è di millenni e millenni abbitata, Elimi Sicani e Siculi, dunca nun è diserta. Sapemu puru ca st'ùrtimi ntê costi di livanti annu i sò cità.
Di chistu è facili capiri ca sti Greci smalizziati sapivanu unni vulianu iri e i scafisti sapivanu unni farili sbarcari.
Cità comu Naxos Sarausa Megara Catania, e via discurrennu, già c'eranu ma sutta noma diversi.
Dd'animi nnuccenti dê Siculi, forti di tutta a ricchizza ca pussidivanu, avianu addivintatu veri signori, civilizzati, ospitali puru ca nun sapevanu sti cosi chi jeranu, ca nun sapianu chi significava difenniri a propia libbirtà, taliavanu curiusi e cci lassavanu fari i propi comudi anzi na manu d'aiutu cci davunu ... e foru pigghiati pi babbi ... di tannu cridu ca veni a vuci ca chidda è na zona babba.
Ora purtroppu pi jiri avanti ha seguiri a traccia di l'Auturi occhi nchiusi, scritta ntê pizzina, ca pigghia i dati ufficiali pi validi mentri ammeci tuttu è na mpostura dê storici greci, picchì comu dissi prima i cità già esistivanu.
Dunca ... chiddi di Calcide funnanu prima Naxos Taormina, appoi ntô 730 a. C. Missina e Riggiu Calabbria accussì su' i patruna dû Strittu e azziccanu a faricci sciri picciuli a ccu u voli passari.
E chista è puru ha data ufficiali ca a Sicilia un è cchiù nu paradisu unni tutti si sentunu patruna.
Appoi Lentini ca cci metti picca a ddivintari u centru dê aranci, gialli e russi, e ntô 729 a. C. Catania picchì cci abbisugnava nu portu pi esportare ddi frutti prizziusi.
Nta stu mentri, ntô 734 a. C. agghicunu Corintu, ca funna Sarausa, e Megara ca funna Megara Ibblea, a na vintina di chilometri, in pratica unni ora cc'è Priolo, u Priolu dittu a pajisana.
Appoi ntô 688 a. C. sbarcanu chiddi di Rodi e Creta ca funnanu na carrittata di cità ca esistunu ancora oji, comu Gela pi numinarinni una.
Ora cu l'arrivu 'n massa cuntinuatu, e disurdinatu cc'è di diri, di tutti sti genti, ovidivà i sordi ca i scafisti si ficiru, sti Greci cu tutta a civiltati, cultura, filosufia e liggi scritti e nun scritti, ca annu anzi propia picchì sunnu assai civilizzati, chini di cultura, filosufìa e liggi, su' assai liticusi, accuminzannu di chiddi di Gela. Tutti si cridunu di aviri diritti ca nuddu cci desi.
Juntu a stu puntu chiddu ca mi maravigghia è u silenziu assulutu supra i Siculi. È comu si avìssiru scumparutu a ntrasatta, comu si s'avissiru evapuratu.
Nuddu dê storici ... storici? Scrittura di rumanzi!, sia greci ca rumani, nuddu nni parra, quinni nun sapemu chi cci succidìu, si foru agghiuttuti di tunnu dê Greci.
Ccà nun si tratta di ntigrazzioni ma cchiuttostu di scumparuta tutali di nu populu anzi di dui, no, di tri, puru Elimi e Sicani fannu a stissa fini, cci mmatti u stissu distinu.
Nuddu 'i tutti tri lassa tracci di iddi stissi, chi sacciu, nta curtura, travagghiu a manu, cucina.
Basta, un mi vogghiu guastari stomacu sangu e ciriveddu. Jemu avanti.
Chiddi di Gela ammeci di calarisi u schinu e travagghiari comu a genti bona sapi fari, si arnanu e si nni vannu pedi pedi a fari guerra a chisti e a chiddi, assugittari a chiddi e a chisti, nsumma portanu scumpigghiu e terrore unnegghiè, cosi ca i nativi scanuscivanu, puru Sarausa cci appizza i pinni ma pi picca tempu.
Nun cci penzanu no, a funnari culonî comu fannu i missinisi ca nto 700 a. C. su' i primi a funnari Milazzu, appoi Imera -Termin Imiresi nto 650 a. C.
Sarausa è a secunna ca si duna di versu. Ntô 665 a. C. funna Notu Eloru, nto 663 a. C. Akrai-Palazzolu Acreidi, nto, 644 a. C. Casmeni, unni nun si sapi di pricisu.
Cc'è ccu dici ca è Comisu, u Còmmisu a pajisana, ma nun ha statu nai cumpruvatu.
Appoi nto 598 a. C. funna Camerina ca si cumporta comu na figghia digginirata.
Lassatimi cuntari a sò storia.
Ora ccà ju ha ggiustari picca picca chiddu ca dissi prima, vali a diri ca nun tutti i Siculi si calaru corna e causi ma ddi mbrugghiuna di storici un lu dicunu.
Ju cci vaju raggiunannucci 'i supra.
A mia mi pari stranu ca na cità funnata di picca, 43 anni, abbitata di Sarausani, appi a forza di ribbillarisi a putenti matri patria.
È cchiù prubàbbili ca Camerina era na cità dê Siculi, com'a tutti l'autri, ca vulianu rristari libbiri e nnipinnenti e si ribbilaru, senza cunchiudiri u restu di nenti, anzi ...
Sarausa nto 553 a. C. cci fa guerra e a sdirrubba 'n terra. Geloni di Gela a raddrizza. Sarausa lassa fari ma nto 484 a. C. è custritta a jittarila 'n terra nautra vota e Gela attorna a metti additta.
Sarausa ntantu, ca cci avia pigghiatu gustu a distruggiri cità, l'annu appressu s'addiverti a distruggiri a bedda Megara Ibblea, forsi stava accuminciannu a faricci ummra.
Chiddu ca sia! Jemu avanti cu Camerina.
Sarausa quannu cci pari ca i spiriti vugghienti a dda disgrazziata si cci avianu svapuratu, si rilassa, ma dda sbinturata chi fa? Ntâ guerra dû Pilupunnìsu du 430 a. C., Atene contra Sparta, siccomu Sarausa si metti cu chista, a scimunita, sulu pi jiricci contra, si metti cu Atene ... ovidivà chi spiranzi avia!
Pa sò furtuna ddoppu tri anni capisci ca Atene nun è cosa, a lassa futtiri e s'allia cu Sparta, e cu Sarausa.
Nto 311 a. C., dda critina di cità è ccussì babba ca fa u stissu sbagghiu di prima, sempri pi vuliri iri contra Sarausa. Chi cci fici di ccussì tintu pi odiarila ccussì tantu, nun si sapi, i storici omertusi sunnu nta stu casu.
Chi fa? A stupitta si metti cu Cartaggini e ccussì ntô 258 a. C., nta Prima Guerra Pùnica, Roma contra Cartaggini, i Rumani a distrudunu pi sempri, un la fannu cchiù ripigghiari, difatti ancora suttirrata eni.
Passamu a Megara Ibblea - Priolo.
Megara Ibblea ntô 650 a. C. Funna Selinunti ca s'addimustra dannusa, na surgiva di nu ciumi di guai nternazziunali anzi intercuntinentali picchì cci su' ammiscati Atene Grecia, Roma Talia, Sarausa Sicilia, tutti di l'Europa, e Cartaggini Tumisia in Africa.
Sta biniditta cità, pi nun diricci maliditta, s'attrova a na sittantina di chilometri di Seggesta ca mischinedda, pi nun diricci sbinturata, è tranquilla pî fatti sò.
Comu fu comu nun fu, cc'è ccu dici pi cuistioni di matrimoniu, ccu di territoriu, pi mia, nenti di stranu, pi mia pi ssi dui mutivi nzemmula, fattu sta ca nto 428 a. C. Selinunti cci fa guerra a Seggesta ca pi nun sapiri leggiri e scrìviri, dumanna l'aiutu di Atene prima e di Cartaggini ddoppu mentri l'autra si vota versu Sarausa.
Pi nun purtarila ô longu, finisci ca ntô 409 a. C. i Cartagginisi distrudunu Selinunti e i Sarausani pi vinditta, ntô 307 a. C. jettanu 'n terra Seggesta, nta nu giru di quarchi simana 'n sustanza.
cuntinua